In primavara 2020 primul focar mare regional SARS-COV2 din Romania a aparut in zona de nord-est a Romaniei, centrat in Suceava. In vara 2020, un focar mare s-a dezvoltat treptat in zona de centru-sud, in judetele Brasov-Arges, urmate indeaproape de celelalte judete din sudul Romaniei.
In aceasta toamna, focarul Transilvania/Banat a crescut de la sfarsitul lunii Septembrie, cu centrul pe axa Salaj-Alba-Sibiu, extinzandu-se apoi la toate orasele mari din zona.
Figura 1. Incidenta SARS-COV2 la 7 zile raportata la populatia rezidenta in fiecare judet. Linii punctate de referinta la valori de 150 si 300 cazuri cumulate 7 zile la 100,000 locuitori. Definitii trend conform incidentei din ultima saptamana comparata cu saptamana precedenta: crescator daca incidenta a crescut cu cel putin 10%, stabil daca incidenta a ramas intre +/-10% fata de saptamana trecuta, descrescator daca incidenta a scazut cu cel putin 10% fata de saptamana trecuta.
Daca includem Valcea si Gorj (care au legaturi stranse cu zona Sibiu-Hunedoara) ca parte a focarului Transilvania/Banat, avem un total de 18 judete. Dintre aceste judete 0 sunt pe trend crescator, 5 pe trend stabil, si 13 pe trend descrescator. Dintre celelalte 24 judete ale Romaniei, 9 sunt pe trend crescator, 12 pe trend stabil, si doar 3 pe trend descrescator.
Multe zone din focarul Transilvania/Banat se afla inca la nivele ridicate de incidenta; desi masurile de carantina nu sunt dure precum cele luate in primavara, ele par eficiente. In zonele cele mai afectate, precum Sibiu, va dura pana cand infrastructura sanitara isi va reveni; acum dureaza in Sibiu intre 8 si 10 zile pentru un pacient SARS-COV2 simptomatic sa ajunga sa faca un test PCR (comunicatii personale). Brasov, Cluj, si Bihor nu par se afla pe un trend pozitiv, si masuri aditionale ar trebui luate cel putin in Brasov.
Lipsa de transparenta in privinta nivelului de testare si a deceselor la nivel de judet, ascunde publicului adevaratul impact al epidemiei in fiecare zona. Cazurile noi raportate si incidenta pe judet poate fi insa folosita pentru a arata directia in fiecare judet.
Figura 2. Zone carantinate in Romania, date centralizate pe https://covid19.geo-spatial.org/?map=zone_carantina
Anumite comunicari pe Facebook sau in comunicate de presa ale unor prefecturi bine intentionate nu suplinesc o abordare stiintifica si deschisa la nivel national. De exemplu, in Prahova s-au raportat in 24 Noiembrie 252 cazuri din 371 teste (68% pozitivare!), vezi [1], [2]. In Bucuresti, in aceeasi zi [4] s-au raportat 1147 cazuri din 8677 teste (13% pozitivare!). In perioada 20-24 Noiembrie s-au raportat 50 decese in Bucuresti [4,5], in timp ce in Prahova s-au raportat 26 [1,3]. Desigur, raportat la populatie, situatia din Prahova pare mult mai grava.
Masurile luate in tara noastra par inca reactive daca ne uitam la zonele carantinate acum (25 Noiembrie, vezi Figura 2). Zone din sud (Bucuresti, Giurgiu, Arges, Prahova), dar si din est (Iasi, Galati) par a astepta neinspirat luarea deciziei de carantinare in localitatile afectate grav. Aceste intarzieri vor duce cu siguranta la situatii precum cele ce au fost vazute in Transilvania/Banat in ultimele saptamani.
Referinte
- https://ph.prefectura.mai.gov.ro/informare-de-presa-privind-situatia-covid-19-in-prahova-24-noiembrie-2020/
- https://ph.prefectura.mai.gov.ro/informare-de-presa-privind-situatia-covid-19-in-prahova-23-noiembrie-2020
- https://ph.prefectura.mai.gov.ro/informare-de-presa-privind-situatia-covid-19-in-prahova-20-noiembrie-2020/
- https://www.facebook.com/prefecturabucuresti/posts/4756527314417712
- https://www.facebook.com/prefecturabucuresti/posts/4739036892833421